Copilărie

Nu știu cum a fost copilăria altora, da știu sigur că a mea a fost una fericită. Trecând peste faptul că am avut întotdeauna ceea ce am vrut și mi s-au făcut toate mofturile, acum mă bucur sincer de faptul că nu am avut calculator și mobil de la 2 ani.

Sunt fericită că mi-am petrecut copilăria cocotandu-mă în copaci, jucându-mă de-a baba-oarba, calcatelea, telefonul fără fir, șotron, rațele și vânătorii, avioane, spânzurătoarea, țară țară vrem ostaș, omul negru, tetris-pe jocul acela care acum pentru mulți este antic și nici nu știu că a existat, ascunselea, elasticul, monopoly, sticluța cu otravă, și probabil multe altele de care acum nu-mi amintesc.

Sunt fericită că nu am stat de mică în fața monitorului, jucând doar chestii cu împușcături,bătăi etc. În schimb, am avut ocazia să am jocuri pe televizor, să mă chinui probabil ore în șir să împușc niște rațe.

Știu sigur, că atunci când ieșeam în fața blocului, nu o făceam pentru a vorbi despre ce telefon de ultimă tehnologie am primit, sau cum i-am bătut pe alții la cs, dota și ce mai există acum.