not rendom!

28/06/2011

Hai să n-o mai ardem filozofic, cu citate ale altora şi idei prea des folosite şi fără de sens, hai s-o ardem cum ştim noi.. cu muzică şi alcool şi orice ne place şi toţi cei de care avem nevoie- măcar o noapte.

Hai să n-o mai ardem ca artiştii boemi, mereu c-o carte-n mână, doar ca să părem şi intelectuali. Şi să nu ne mai placa Bacovia doar pentru că-i trist şi la modă, şi melodii lacrimogene doar pentru a zice “că asta-i place sufletului meu”; şi hai să nu ne mai căutăm inspiraţii prin Botanică , la taifas cu un gândac- nici el nu are răbdare să te-asculte!

Şi dacă tot ne dăm mari filozofi, află că ei ştiau să scrie : deci învaţă să scrii bine româneşte şi n-o mai arde cu limbi străine , o ai pe-a ta, deci nu te juca cu a altora!

Hai s-o ardem mai bine cu loţiune de faţă şi fără acnee, sau măcar cu un dermatolog simpatic.

Şi , deşi poate tu nu înţelegi încă care-i treaba , stai să-ţi explic că oamenii nu au inventat prezervativele/anticoncepţionalele sau orice altă măsură de protecţie , pentru că nu aveau ce face, ci în ideea de a NU mai apărea pe lume alţii ca tine.

Sau hai să n-o mai ardem cu un pudism ieftin  şi neîntemeiat, şi hai recunoaştem ca ne plac bărbaţii nostri goi, că doar şi mamei tale i-au plăcut… că doar n-a fost un fel de fecioara Maria.

Anunțuri

Solutions

18/06/2011

Nu ai cum să o uiţi, dar nu ai nici cum să te întorci la ea. Eşti un idiot! Pentru că ai lasă-o să plece. Ţi-a dedicat versuri-ntregi :poeme şi zeci de scrieri, pe lângă alte multe melodii care ar fi trebuit să te facă atent. Dar nu s-a întâmplat. Eşti prea indiferent, absent şi arogant ca să-ţi dai seamă.

Să spui că nu ţi-a păsat niciodată de ea, ar fi o minciună. Dar, tot mai des te-ai mulţumi cu o minciună, pentru că adevărul doare prea tare. Şi nu vrei să doară. Nici măcar nu ştii cum e să doară. Ar trebui să-ţi povestească ea.

În zadar încerci să o faci să se întoarcă, să-i aminteşti mereu că amintirile rămân. A trecut şi peste ele. În speranţa de a fi fericit, treci peste orice. În fond, scopul scuză mijloacele.

Păcat că tu nu ţi-ai aflat niciodată scopul. Ai luptat mereu, pentru orice lucru mărunt care îţi distrăgea atenţia. Ea era atenţia ta de fapt. Dar nici asta nu ai vrut să recunoşti. În schimb, ai fost mereu de acord cu tot ceea ce spuneau ceilalţi. Pentru că era mai simplu să faci cum vor ei, decât să te gândeşti tu singur la o soluţie.

Soluţiile vin din ceea ce simţi. Iar tu, tu nu mai simţi nimic.