A devenit o obişnuinţă să-l am lângă mine, şi tot pentru mine a devenit un defect să-l am aproape, de parcă dacă nu ar fi fost, eu aş fi fost perfectă. Dar nu aş fi fost. Am greşit şi am să continui să greşesc faţă de toţi oamenii care trec prin viaţă mea. Probabil de asta unii au ales să plece, iar eu am ales să-i laş să plece. Nu m-a deranjat niciodată asta. Nu m-a deranjat că ei au renunţat la mine, şi eu am făcut asta cu mulţi alţii, aşa le-ar fi fost mai bine.
Am vrut doar să nu fiu judecată. Sau măcar nu judecată greşit. Nu judecată pentru ceea ce simt. Asta de obicei nu pot controla!

 

<<Spune-mi tu, daca e bine tot ce ai facut
Spune-mi tu, de ce mai plangi daca asta-i vrut>>

Anunțuri

Îmi doresc

15/11/2010

  • îmi doresc într-o zi măcar 5 minute de linişte, măcar putin timp fara ca acel om sa mai vorbească;
  • îmi doresc sa nu mai aud nimic de banane;
  • îmi doresc sa nu mai vad bale când vorbeşte;
  • îmi doresc sa se întoarcă;
  • îmi doresc sa nu mai fiu răspunzătoare de nimic;
  • îmi doresc sa nu mai trebuiască sa ma justific;
  • îmi doresc ca lumea sa nu se mai supere;
  • îmi doresc sa fie ca înainte;
  • îmi doresc sa fie uşor. Sau măcar un echilibru;
  • îmi doresc sa stiu chimie!
  • îmi doresc sa nu mai fie nevoie ca fiecare cuvânt sa fie calculat;
  • îmi doresc sa nu fie frig;
  • îmi doresc sa nu fie nevoie de scuze;
  • îmi doresc sa avem mai mult timp;
  • îmi doresc ca atunci când suntem noi sa nu mai fie si alţii.

 

Si o sa se întâmple!