Zi de zi, suntem mandri de ceea ce reusim sa facem cu ceea ce avem. In special cu ajutorul tehnologiei: incepand de la editarea pozelor, ati posta locatia pe un site de socializare, a cauta informatii de pe mobil, a gasi o locatie etc.

Dar ce rost are toata aceasta emancipare, atunci cand unii dintre noi nici macar nu sunt in stare sa raspuna la telefon, sau oriunde li te adresezi.  Nu stiu daca este o chestie de educatie, bun simt, antipatie sau lipsa de interes dar mie mi s-ar parea normal un raspuns.

Nu o sa devin atat de ipocrita incat sa spun ca eu le raspund mereu tuturor. Dar stiu sigur, ca celor care nu le raspund, le-am spus macar candva ca nu mai  vreau sa le vorbesc.  Pentru oricine altcineva, care nu face parte din aceasta categorie, o sa am respectul necesar pentru a suna, si a afla ce s-a intamplat!

!!?

17/12/2011

    Nu, nu sunt bine, nici macar ok nu e cuvântul care sa ma descrie. Nu mai e de mult asa. Si sigur nici prea curând. Nu mai am rabdarea sau energia necesara. Simt ca am luptat prea mult pentru ceva inutil. Dar parca nici nu sunt pregatita sa renunt.
Am zis mereu ceea ce credeam, am trecut peste cuvântul altora, nu l-am respectat, am fost mereu in opozitie cu ceea ce nu era corect. Am fost învatata sa stiu sa apreciez adevarul. Sa cred in el si sa respect pe cel care mi-l pune la dispozitie. Asa am si facut.
Am pus la bataie orice numai pentru a obtine ceea ce-mi doresc. Nu am pierdut niciodata. Si asta prin corectitudine. Mi-am impus ca scopul sa scuze mijloacele si inca continui cu ideea asta.
Totul este mai prejos decât visurile si idealurile noastre. Astea sunt singurele lucruri concrete si pe care nu ni le poate lua nimeni. Pentru ele se mai merita o lupta. Cu oricine. Chiar si cu noi însine.
Am facut toate astea. Pentru ca nu pun nimic mai presus decât ceea ce-mi doresc. Am fost învatata sa lupt, sa cred si sa simt. In asta consta educatia mea. In dreptate.
Nu ma schimb pentru ca nu vreau. Si chiar daca as vrea nu as putea. Sunt prea obisnuita cu mine însami!

<<Taci, nu vorbi. Nu vreau sa mai aud
Nici urletul din mine stins pe asfaltul ud! >>