In fiecare zi …

21/02/2010

 

 In fiecare zi aceeasi si aceeasi poveste;aceeasi oameni plictisiti de propria viata si persoana.

In fiecare moment senzatia de muradrie din noi,din viata noastra,de pe strazi,din ganduri,de peste tot,si dorinta de a face dus de 30 de ori pe zi-poate se mai curata ceva.

In fiecare zi oameni cu idei preconcepute,dorinte neimplinite,vise spulberate.

In fiecare zi bucuria de a-ti plimba mana-n parul meu.Oare ajungi la suflet?

In fiecare zi aceleasi autobuze prea putine,pline,mirositoare.

In fiecare zi profesori carora le este frica sa spuna ceea ce cred cu adevarat si care transmit si impun  idei ale altora.

In fiecare zi un loc pentru fiecare sub soare,dar prea putin in acelasi timp.De ce ? pentru ca ocupam cativa cm patrati,dar orgoliul se intinde pe km intregi.

In fiecare zi stele ce ne vegheaza de undeva ,de undeva de unde numai ele reusesc sa mai inteleaga ceva.

In fiecare zi acelasi fum ce parca ne afecteaza si gandirea,o incetoseaza.

In fiecare zi oameni care iti demonstreaza tot mai mult ca esti prost de ai onoare,prost de stii sa iti exprimi parerea,prost de stii sa-ti sustii punctual de vedere,prost de nu esti o marioneta.

In fiecare zi oameni care nu se suporta dar se pupa in fund.

In fiecare zi convningerea ca marea ar plange de ar privi in ochii nostri.

In fiecare zi oameni care iti repeta ca nu te plac, dar continua sa se bage in seama .Dar de ce ?Eu una ma pot lipsi de tine.Tu de ce nu poti sa taci?

In fiecare zi oameni care spun ca detesta curvele dar se viseaza cu una.

In fiecare zi aceeasi lipsa de inspiratie si nemultumire.

In fiecare seara dorinta de a mai suporta.

In fiecare zi repetand ca nu ma voi schimba pana nu cred ca e necesar si ca nu am nevoie de sfaturile nimanui.Pot gresi si singura.

In fiecare zi poluarea fonica a unora.

In fiecare zi babe si mosnegi frustrati de copilarie,frustrati de ce au trait,frustrati de ceea ce suntem noi.

In fiecare zi dorinta ca ochii mei nu ma vor trada si zambetul va mai putea scunde ce simt;eu inca simt.

In fiecare zi mult elan,putin curaj,multa rabdare.

In fiecare zi sila ca ma intorc in aeeasi clasa cu minti inguste,pareri pierdute,falsitati.

In fiecare zi strania senzatie ca ma vreti altfel, iar eu,eu va mai vreau deloc.

In fiecare zi puritatea unui om care mai crede in fluturi.

In fiecare zi nerabdarea de a veni vara,de a saruta ploaia,de a strange in brate pamantul,cerul.

In fiecare zi dorinta de a nu ma uita,de a spune ce simti,de a spune sa vin atunci cand plec.

In fiecare zi-asa vad fiecare zi.

 

 

11/01/2010

S-ar putea sa regreti ca m-ai intalnit.Cica e greu sa fii iubit.Eu insa trebuie sa spun ceea ce cred acum-ce vreau acum.

Mi se tot repeta ca suntem raspunzatori de faptele noastre,de ceea ce gandim,de felul in care apreciem viata,ca nu suntem inimi care intra in ignoranta. Dar nu mai simt nimic Nu mai pot sa ma ridic.Cred ca uneori pot doar sa profit de dragostea celor din jur.

Nu mai stiu sa mangai nici macar un pic.

Am cantat de-a atatea ori in vise…acum ele nu mai au chip, nu mai au glas.

Nu stiu daca vreau sa ma iubesti sau sa ma minti.

Si totusi, daca nu ai plecat si te-ai hotarar sa stai…ajuta-ma sa nu ma plang,sa-nvat din nou sa lupt, sa pot in brate sa te strang, sa-mi spui ca nu e greu.

P.s.:Prin dragoste nu ma refer la o iubire nebuna,ci la un sentiment -oarecare.

 

Paradoxal vorbind, odata cu aceasta “emancipare” a noastra, odata cu civilizatia, nu realizam altceva decat ca :

    Sunt mai multi experti,si mai multe probleme;
 Mai multa medicina si mai putina sanatate;
Cheltuim mai mult,dar avem mai putin;
 Autostrazi mai largi,dar minti mai inguste;
 Radem prea putin,ne intristam prea des;
Cheltuim, cumparam mai mult-dar avem si mai putin.
 Invatam sa ne grabim,dar nu sa mai si asteptam;
 Este vremea oamenilor mari si a caracterelor meschine;
 Idei rapide-iubiri superficiale;
 Venituri mai mari-sufletele prea triste;
 Moralitatea este de doi bani;
 Este vremea mancarii de tip fast-food;
 Corpuri supraponderate;
 Frumusetea trecatoare ;
 Pastile,care acum iti aduc orice stare:de la bucurie,pana la tristete si moarte;
 Am facut lucruri mari,dar nu si mai bune;
 Sunt mai multe biserici si mai putina credinta.;
 Sunt tot mai multe metode contraceptive si tot mai multi copii abandonati;

Prea multi copii de bani gata sufera de toane si fite.
 Se poate desprinde mai multa informatie,dar generatiile sunt tot mai inculte;
 Mai multa grija pentru mediul inconjurator si tot mai mult “verde” care dispare sub ciment;
 Ne gandim numai la noi,desi altruismul a ajuns subiectul oricarei discutii.

 Prea  multe zile negre,prea multe nopti albe.

 Si cine o sa ne ofere solutia absoluta,stand prea mult sa ne uitam la prea multele vitrine,dar goale in acelasi timp?
Stand si uitandu-ne la problemele care ne lovesc,pierdem prea mult timp si nu se vor rezolva,timp relativ,ce-i drept,dar e timpul nostru si,in loc sa ne bucuram in fiecare secunda de oamenii care ne sunt aproape si ne fac sa credem in ceva,ne agitam,privim cu coada ochiului,fugim de responsabilitati,de ceea ce suntem,avizi de cunostinte care nu-si au rostul in viata noastra.Totusi,pana la urma,cu ce scop urmam un drum anume?,de ce trebuie sa fie plin de gropi?,de ce trebuie sa fie polei?,de ce nu e al nostru si de ce nu e perfect?

Stii,daca as reusi sa inving in lupta cu gandurile care ma impiedica sa merg mai departe,in lupta cu dorintele care inchid usi,atunci cand am reusit acest lucru si rezultatul e mai mult decat multumitor,atunci am sa cred ca mai pot schimba ceva .

“o idee incepe prin a fi un paradox, continua prin a fi o banalitate si sfarseste prin a fi o prejudecata”

Poate?…

27/11/2009

Poate nu este vorba de ceea ce visez ,ci poate despre ce sunt si ce am.
Poate ca daca a fost vreodata cineva acolo sa ma sprijine a fost pentru intamplator avea ceva de castigat,si poate asta nu inseamna ca exista intradevar suflete nobile in lume.
Poate ca daca atunci cand as avea nevoie “ai fi aici” m-as simti mai bine ,sau poate ca uneori imi doresc sa fiu doar singura .
Poate ca a incerca sa fiu propria-mi persoana e una dintre cele mai grele incercari ale mele.
Poate nu ma urasc in totalitate si poate trebuie sa mai invat si sa ma accept singura.
Poate ca ar trebui sa ma iei mai in serios, sau poate sub zambet sau ironie se afla ceea ce cred cu adevart.
Poate ca sarcasmul si ironia/aroganta vin din dorinta de a ma feri de altii.
Poate port o masca-si o am de prea mult timp si am uitat sa o dau jos.
Poate ca detest societatea,dar poate ca si ea ma ajutat sa ma formez.
Poate ca nu-mi place sa tac ,si poate asta nu e bine.
Poate unii nu accepta tot ceea ce spun,dar eu sigur nu as accepta sa nu spun nimic.
Poate ca as fi facut o greseala daca nu as fi fost asa,sau poate ar fi fost mult mai bine.
Poate nu ma cunosti, sau poate nici nu vrei sa o faci.
Poate ma cunosti si nici nu te intereseaza.
Poate ca zic degeaba mereu ca “nu o fac adoua oara”,desi poate ca stiu singura ca ar fi cam greu.
Poate ca oricum nimic nu mai conteaza, ca totul e visul nostru, sau poate visul altora despre noi
Poate ca inainte de a muri vreau sa lupt pentru viata.
Poate ca mereu exista “o adoua oara” pentru orice.Poate chiar si pentru viata.
Poate ca toata dorinta mea de a trai e legata de dorinta de a le arata altora ca nu sunt asa cum cred ei .Sau poate nu.
Poate sunt doar “o alta”.
Poate ca nu sunt asa cum par.
Poate ca nu toti oamenii sunt idioti, dar sunt destui.
Poate ca as vrea sa fiu mai cinica,dar ma doare totul.
Poate ca inca te aud, dar nu pot sa te mai cred.